J 108. Sâmbătă, 21 Aprilie2001,  ora 20:05

            Doamne Dumnezeule, Te rog, spune-mi Tu ceva despre IERTARE.


            Iertarea înseamnă a Mă iubi, de fapt, pe Mine, pentru că înțelegi că Eu Mă manifest în tot, în orice, iar a ierta presupune  a înțelege că totul vine de la Mine, că totul are un rost, iar dacă ceva nu-ți convine, trebuie să iei lucrurile ca atare, cu mențiunea că tot ceea ce ți se petrece îți este dat de  Mine pentru a-ți impulsiona evoluția spirituală, pentru a te dirija mai ferm spre Mine.

            A ierta pe cineva însemnă a înțelege că acela îți este frate, tovarăș de drum spre Mine, că, dacă a greșit în relațiile cu tine sau cu alții, sau dacă a făcut un rău, intenționat, a făcut-o, pentru că așa poate el acum, așa sunt rezonanțele lui. Dar și el are șansa lui de a urca la Mine, oriunde s-ar afla pe scara evoluției spirituale, fie chiar în infern.

            Trebuie înțeles acest aspect, trebuie înțeles și faptul că tot ce pățești este consecința faptelor tale, a nivelului tău de înțelegere, pentru că, la acel moment, nu poți învăța altfel.

            Deci nu da vina pe alții, pentru că tu ești de fapt autorul celor ce se petrec cu tine, autorul suferinței tale, pe care Eu ți le administrez cu multă iubire și eficiență, ca tu să te orientezi mai clar, mai ferm spre Mine, să înveți lecția pe care n-ai reușit s-o asimilezi până acum.

            Iar cel care a greșit, sau a acționat intenționat rău față de tine, este doar un instrument, în raport cu tine, dar el se încarcă de karmă, de păcate pentru ceea ce face.

            A manifesta înțelegere superioară, compasiune, iertare reprezintă un sprijin, un ajutor pentru el, pentru fratele tău în suferință, chiar dacă el nu pricepe.

            A ierta presupune și a-ți depăși egoul, orgoliile, a-ți controla stări inferioare, precum mânia, furia, răzbunarea, ranchiuna și a le transmuta în compasiune și iubire.

            E un act de noblețe sufletească, de maturitate spirituală. Faci un mare bine și pentru cel iertat de tine, dar și pentru tine, pentru că ieși din rezonanțele joase manifestate de el și generezi un câmp de vibrații superioare, care-l va influența și pe el, chiar dacă la acel moment nu-l percepe.

            Prin iertare îți ferești sufletul de otravă, te purifici și, implicit, îți rezolvi și o parte din faptele negative care ar trebui compensate, pentru că deja ai înțeles ceva fundamental, că la rău nu se răspunde cu rău.

            Iar dacă în unele situații trebuie să te aperi de rău, nu ezita să o faci, dar fă-o cu detașare, cu gândul la Mine, care te susțin în acea acțiune. Raportarea la Mine te va ghida în asemenea acțiuni.

            Uneori iubirea față de aproapele tău se manifestă și prin aplicarea de corecții. Dar trebuie făcute cu mult discernământ, fără nici un fel de mânie, ură, răzbunare, fără nici un fel de implicare egotică. O faci, pentru că nu vezi altă soluție și știi, ești ferm convins, apelând la Mine, că e cel mai bun ajutor pe care poți să-l dai. Faci așa cum face o mamă care-i aplică copilului ei o corecție, fără ură, ci cu iubire și înțelegere.

            Dar iertarea presupune a te înțelege și pe tine însuți, a fi capabil să te ierți.

            Asta nu înseamnă să te bucuri de relele sau prostiile tale, ci să înțelegi, să ei măsuri pentru a nu le repeta.

            Dar, atenție, a te blama, a induce o stare de descurajare, uneori de îndârjire contra ta însuți, marchează o neînțelegere profundă a naturii tale umane, dar și divine, și te menține într-un câmp de rezonanțe inferioare care-ți blochează evoluția. Și asta, pentru că-ți afectează încrederea în tine, îți afectează credința și, într-un fel, te rupe de Mine.

            Așa că manifestă toleranță, înțelegere și iubire, în primul rând față de tine, pentru că, dacă nu ești capabil să te ierți pe tine, atunci nici nu se mai pune problema să ierți pe alții.

            Să înțelegeți bine: iertarea nu înseamnă indulgență, să treci cu vederea lipsurile tale sau a le altora, să nu le dai atenție. Asta ar însemna nepăsare, lipsă de respect față de semenii tăi, față de Mine, de fapt. Ar marca lipsa ta de iubire și compasiune.

            Trebuie să acționezi lucid, cu iubire și respect, în sensul ajutării semenilor tăi și, repet, raportarea la Mine îți va inspira soluția potrivită.

            A ierta e un act de mare omenie, dar și un comportament divin.

            Nu uitați că Eu sunt deschis pentru a vă ierta totul, doar să-Mi dați posibilitatea s-o fac. Și, pentru asta, trebuie să doriți acest lucru, să-Mi cereți iertarea, ceea ce presupune a vă orienta către Mine cu credință, smerenie și iubire. Și așa veți obține totul.

            Vedeți deci că iertarea este un act divin, reprezintă salvarea sufletelor voastre, atunci când și voi vă doriți acest lucru.

            Iertarea este o energie manifestă plenar de către Mine și care își are focare de rezonanță în propria voastră ființă. Dacă n-o manifestați, să știți că o aveți, dar nu este trezită. Așa că acționați în acest sens, pentru că e o componentă vitală a deschiderii voastre plenare spre Mine, pentru că nu puteți iubi cu adevărat, dacă nu puteți ierta și nici nu manifestați respect și umilință adevărată, și nici nu credeți cu adevărat în Mine.

            Toate sunt legate.

            Conștientizați acest lucru și veți face un salt spiritual.

            Vă iubesc mult și aștept de la voi un răspuns pe măsură!

 

Ora 20:30