J 65. Sâmbătă, 24 Februarie 2001, ora 20:30

Doamne, cum să reuşim să spunem mereu ADEVARUL, să nu-l deformăm, să nu-l înflorim?

            Cum să facem să nu rănim cu adevărul?

            Rostirea adevărului marchează nivelul, stadiul evoluţiei voastre spirituale. Numai ignoranţa voastră vă face să credeţi că puteţi tăinui ceva, că aveţi lucruri ştiute numai de voi. Nu ştiu Eu oare totul, nu văd orice? De cine vă ascundeţi? De cine vă temeţi?

            A spune adevărul reprezintă un pas spre Mine, dovedeşte încredere în voi, credinţă în Mine. Bunele şi relele sunt cunoscute de Mine şi fac parte din calea voastră spre Mine.

            Nu vă puteţi depăşi, dacă nu vă acceptaţi aşa cum sunteţi.

            Nu vă feriţi de ceilalţi, chiar dacă vă blamează, dacă râd de voi. De fapt, ei râd de ei înşişi, pentru că nu înţeleg bunele şi relele, succesele şi greutăţile fraţilor lor. Şi ei au avut şi vor mai avea probleme similare.

            A nu spune adevărul înseamnă a nu te recunoaşte pe tine, a nu Mă recunoaşte pe Mine, nici în tine, nici în ceilalţi.

            De ce nu recunoaşteţi pe faţă că aşa sunteţi voi acum? Asta v-ar ajuta enorm şi pe voi şi pe cei de lângă voi. Poate că uneori vor fi şocaţi, dar, cu timpul, vor înţelege, se vor referi la ei înşişi şi vor progresa şi ei şi voi. Şi vor învăţa să manifeste înţelegere, iubire şi sprijin pentru aproapele lor. Nu îndrepţi pe cineva dându-i în cap.

            A spune adevărul deformat, înflorit sau spus parţial, cum ţi se pare ţie că ţi-e mai bine, dovedeşte lipsă de discernământ şi o mare prostie. Ce câştigi? E ca şi cum ai spune o minciună. E de fapt un furt. Ai ţinut pentru tine adevărul adevărat. Mai bine nu spui, decât aşa, pentru că produci confuzie, decizii eronate din partea celorlalţi, chiar greutăţi în evoluţia lor spirituală. Iar tu ce câştigi, pentru că ştii că vei plăti pentru tot ce faci? Asta dovedeşte infantilism spiritual.

            Dacă eşti convins că dezvăluirea adevărului nu poate fi receptată, ba chiar produce rău - datorită neînţelegerii, ignoranţei celorlalţi -, spune clar că nu poţi să-l spui, sau nu spune nimic. Este liberul tău arbitru şi corectitudinea deciziei tale depinde de discernământul tău spiritual.    Oricum, cântăreşte bine o asemenea decizie, pentru că adevărul tot se află, mai devreme sau mai târziu. Ţineţi cont că orice se poate tăinui, dar numai adevărul, nu. Poate doar temporar, dar tot va ieşi la iveala, atunci când iţi este lumea mai dragă şi când numai aşa ceva nu ţi-ai dori.

            Aşa că dovediţi curaj, bărbăţie, încredere în voi şi, mai ales, iubire faţă de ceilalţi, pentru că a nu spune adevărul dovedeşte, implicit, lipsă de iubire şi de respect pentru semenii voştri. Marchează lipsa voastră de umilinţa, de neînţelegere că toţi sunteţi egali în faţa Mea, că sunteţi esenţă divină şi că greutăţile din drumul vostru vă sunt date pentru a le depăşi, pentru a creşte, pentru a vă orienta tot mai ferm spre Mine.

            A gândi rău despre cineva, a-l blama, a-l pune la zid, a râde de el, a-l batjocori reprezintă o altă faţă a ascunderii adevărului, o neînţelegere că celalalt este fratele tău, că se confruntă cu greutăţi, că aşa poate el acum. Mai bine transfiguraţi-l în ceea ce este el cu adevărat, în esenţa lui divină, şi veţi observa schimbările din voi, dar şi în el. Nu faceţi economie de iubire, că doar nu e de la voi. Ajutaţi-l cu toată inima, dar reflectaţi înainte la modul cum o faceţi, pentru că nu întotdeauna iubirea înseamnă mângâiere. În multe cazuri este necesară şi corecţia, dar făcută cu conştiinţa curată, cu gândul la susţinerea Mea, cu iubire pentru celălalt, ferm convinşi că aşa este cel mai bine pentru el. Şi faceţi-o în aşa fel, încât să înţeleagă, altfel vă irosiţi timpul, eforturile. Sunt atâtea metode eficiente, dar lipsite de duritate şi, oricum, reţineţi: nimic fără iubire! Gândiţi-vă că celalalt vă este frate, părinte sau copil şi veţi găsi calea potrivită.

            Faceţi un tapas pe calea rostirii adevărului, controlându-vă la început o zi asupra a tot ce afirmaţi şi faceţi şi asupra gândurilor voastre. Urmăriţi să nu minţiţi, să nu deformaţi adevărul, să cântăriţi bine când este cazul să nu-l dezvăluiţi şi, mai ales, să nu gândiţi la modul negativ despre nimeni.

            Dacă nu v-a reuşit integral, reluaţi-l. Dacă v-a reuşit, continuaţi cu încă o zi. Şi aşa în continuare. Chiar dacă mai aveţi rateuri, nu abandonaţi.

            Veţi reuşi, veţi creşte în iubire, în respect faţă de tot ce Eu am creat, în umilinţă, iar credinţa voastră va creşte nelimitat, veţi avea încredere în voi, Mă veţi simţi în tot ce faceţi.

Faceţi tapasul, că veţi fi susţinuţi direct de Mine. E aşa de important să reuşiţi şi veţi reuşi, încât acum nici nu vă daţi seama.

            Să ştiţi că cererea mesajului a fost inspirată de Mine, pentru că faceţi eforturi în van fără recunoaşterea şi transmiterea adevărului.

            Aveţi curaj să vă vedeţi aşa cum sunteţi. Lăsaţi prejudecăţile. Nu e nici o ruşine să greşeşti. Şi să ştiţi că sunteţi frumoşi, iar acţiunile voastre sunt supervizate direct de Mine. Nu vă mai ascundeţi după deget. Veţi depăşi multe prostii, închistări, prejudecăţi. Veţi înţelege că o mare parte din acţiunile de care vă ruşinaţi sunt aspecte naturale, normale ale evoluţiei voastre.   Înţelegeţi-le, căutaţi metode de a le depăşi, şi voi şi ceilalţi.

            Mă veţi găsi pe Mine, că Adevărul sunt Eu. Atunci, pe cine ascundeţi? şi de cine să ascundeţi?

            Veţi înţelege şi veţi reuşi.